TEPÁLĂ s.f. (Bot.) Element constitutiv al periantului. [< germ. Tepale]. Vezi definitia »

FEREASTRĂ, ferestre, s. f. (Auto) Deschidere laterală practicată pe cilindrii motoarelor cu ardere internă al căror mecanism de distribuție este fără supape. Prin aceste deschideri se aspiră amestecul proaspăt (fereastră de baleiaj) sau se elimină gazele arse (fereastră de evacuare); se mai numesc și lumini. Vezi definitia »

papúnă, papúne, s.f. (reg.) muma-pădurii; femeie foarte urâtă. Vezi definitia »

BIOFOTOGENÉZĂ s. f. bioluminescență. (< fr. biophotogenèse) Vezi definitia »

DISTONÁNȚĂ, distonanțe, s. f. Faptul de a distona, caracterul a ceea ce distonează. – Distona + suf. -anță. Vezi definitia »