ȘIÍT, -Ă, șiiți, -te, adj., s. m. și f. (Adept) al șiismului. – Din fr. chiite, engl. Shiite. Vezi definitia »

PRÓSIT interj. Urare care se face când se închină un pahar de vin la un toast etc. și care înseamnă „să vă fie cu noroc”. [Var. prozit interj. / < lat. prosit, pers. 3 conj. de la prodesse – a fi util, folositor]. Vezi definitia »

GRANÍT s. n. rocă magmatică intruzivă, compactă, foarte dură, din șisturi cristaline de feldspat, cuarț și mică, pentru pavaje, ca material de construcții etc. (< fr. granit) Vezi definitia »

CHIT s.n. Pastă rezultată din amestecul unei pulberi metalice cu ulei de in, glicerină etc., întrebuințată la lipitul geamurilor la cercevele, la astuparea găurilor etc. [Pl. -turi. / < germ. Kitt, cf. kitten – a lipi]. Vezi definitia »

FUZÍT s.n. Component al cărbunilor de pământ care apare sub formă de lentile, reprezentând fragmente de substanță vegetală. [< germ. Fusit]. Vezi definitia »