Definita cuvantului condiționare
CONDIȚIONÁRE s.f. 1. Acțiunea de a condiționa. ♦ Stabilire a unui raport de dependență. 2. (Tehn.) Operație prin care se aduce un material într-o anumită stare (dorită) de umiditate, de temperatură etc. [< condiționa].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu condiționare
FALSIFICÁRE, falsificări, s. f. Acțiunea de a falsifica și rezultatul ei; contrafacere. [Var.: (pop.) falșificáre s. f.] – V. falsifica. Vezi definitia »
PENEPLENIZÁRE s.f. (Geol.) Fenomen de reducere a înălțimilor relative ale unei regiuni, de modelare a reliefului până la aspectul de peneplenă. [< peneplenă + -iza, după fr. pénéplanation]. Vezi definitia »
MICROMINIATURIZÁRE s.f. Acțiunea de a microminiaturiza și rezultatul ei. [< microminiaturiza]. Vezi definitia »
HÂRȘÂÍRE, hârșâiri, s. f. Acțiunea de a (se) hârșâi și rezultatul ei; hârșâit, hârșâitură. [Var.: hârșiíre s. f.] – V. hârșâi. Vezi definitia »
AUTOFRÂNÁRE s. f. împiedicare a mișcării în sens invers celui dorit a anumitor elemente ale unor mecanisme, prin frecarea dintre suprafețele care vin în contact. (după fr. autofreinage) Vezi definitia »