CRETACÉU, -ÉE, cretacei, -ee, s. n., adj. 1. S. n. Cretacic. 2. Adj. (Despre roci) De natura cretei, format din cretă. ♦ (Înv.) Care se referă la perioada cretacică. – Din fr. crétacé. Vezi definitia »

fariséu (fariséi), s. m. – 1. Membru al unei grupări politico-religioase la vechii evrei. – 2. Om ipocrit, fățarnic. Gr. φαρισαïος, prin intermediul sl. farisĕi. Sec. XVI. – Der. fariseean, adj. (înv., de fariseu), din sl. farisĕjaninŭ; farisesc, adj. (de fariseu); fariseește, adv. (în mod ipocrit); fariseism, s. n., din fr. pharisaïme. Vezi definitia »

troleu, trolee s. n. (er.) penis. Vezi definitia »

PNEU s. n. partea de cauciuc din anvelopă și camera cu aer a unei roți de vehicul. (< fr. pneu) Vezi definitia »

cripéu, cripéuri, s.n. (reg., înv.) mănunchi de păr cu rol de perucă (la femei). Vezi definitia »