NEREUȘÍT, -Ă, nereușiți, -te, adj. Care nu este reușit; neizbutit. ♦ (Substantivat, f.) Eșec, insucces. [Pr.: -re-u-] – Ne- + reușit. Vezi definitia »

ACROLÍT s.n. Statuie ale cărei extremități sunt făcute din piatră sau din marmură, iar corpul din alte materiale. [Pl. -ite, (s.m.) -iți. / < fr. acrolithe, cf. gr. akron – extremitate, lithos – piatră]. Vezi definitia »

FONFĂÍT, -Ă, fonfăiți, -te, adj. (Despre oameni) Fonf, fârnâit²; (despre cuvinte sau sunete) rostite nazal, ca de un fonf. – V. fonfăi Vezi definitia »

ÎNDOÍT, -Ă, îndoiți, -te, adj. I. 1. Strâns prin îndoire; care păstrează urma unei împăturiri; cu îndoituri. 2. Curbat, încovoiat. II. 1. Care este de două ori mai mare sau mai mult decât altceva; dublu²; dublat; p. ext. înmulțit, sporit, mărit. ◊ (Substantivat, n.) Îndoitul unei sume. 2. Amestecat (în părți egale) cu alt lichid; subțiat. III. Care este nesigur de părerea sa, care stă la îndoială. – V. îndoi. Vezi definitia »

FILOSEMÍT, -Ă adj., s. m. f. admirator al semiților, al evreilor. (< fr. philosémite) Vezi definitia »