AUDIÉNT, -Ă, audienți, -te, s. m. și f. Persoană care asistă la cursurile unei școli (superioare), fără a fi înscrisă printre elevii sau studenții ordinari și fără a susține examene. [Pr.: a-u-di-ent] – Din lat. audiens, -ntis. Vezi definitia »

lent, lenți s. m. locotenent. Vezi definitia »

FOTOELEMÉNT s. n. element al unui circuit care transformă energia luminoasă în energie electrică; pilă (sau celulă) fotovoltaică; fotopilă. (< fr. photoélément) Vezi definitia »

PIEMÓNT, piemonturi, s. n. Formă de relief situată la contactul unor munți cu o câmpie sau cu o depresiune, formată prin acumularea depunerilor aduse de apele curgătoare la schimbarea de pantă. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piémont. Vezi definitia »

BUNT, bunturi, s. n. (Înv. și reg.) Conjurație; răscoală. – Pol., rus bunt. Vezi definitia »