PROLEGÓMENE s. n. pl. introducere succintă în problematica unei științe sau discipline. ◊ parte introductivă a unei lucrări științifice, care precedă expunerea propriu-zisă. (< fr. prolégomènes, gr. prolegomena) Vezi definitia »

APTITÚDINE s. f. înclinație, dispoziție naturală sau câștigată de a face unele lucruri; destoinicie. (< fr. aptitude, lat. aptitudo) Vezi definitia »

PURGAȚIÚNE s.f. v. purgație. Vezi definitia »

pe mâini bune expr. în siguranță; care se bucură de o îngrijire bună. Vezi definitia »

VOLIȚIÚNE s. f. (psih.) act de voință. (< fr. volition) Vezi definitia »