SEMNÁL s. n. 1. semn convențional pentru transmiterea de informații, de avertismente, de comenzi la distanță. ◊ semnal topografic = baliză; exemplar, număr semnal = exemplar dintr-o carte sau publicație periodică, pe care se dă bunul de difuzare al redactorului respectiv. ◊ sunet convențional după care se recunosc anumite posturi de radio. ◊ semnal rutier = indicator de circulație. ◊ instalație prin care se transmite un semnal (1). ◊ semnal de alarmă = dispozitiv montat în vagoanele de călători, care, în caz de primejdie, poate fi acționat de orice călător, pentru a frâna trenul; a da semnalul = a lua inițiativa, a începe o acțiune. 2. (fig.) tot ceea ce anunță, determină începerea unei acțiuni sau servește ca impuls. 3. excitant, stimul senzorial care declanșează un reflex condiționat. (după fr. signal) Vezi definitia »

PROPORȚIONÁL, -Ă adj. corespunzător unei anumite proporții. ♦ medie ~ă = rădăcina pătrată a produsului dintre două cantități; medie geometrică. ◊ (adv.) într-o anumită proporție cu... (< fr. proportionnel, lat. proportionalis) Vezi definitia »

EXENCEFÁL s. n. monstru caracterizat prin absența bolții craniene, prin care encefalul, acoperit numai cu meninge, iese în afară. (< fr. exencéphale) Vezi definitia »

SCRIPTURÁL, -Ă adj. referitor la scriitură, la textele scrise. ♦ monedă ~ă = mijloc de plată altul decât biletele de bancă sau piesele monede. (< fr. scriptural) Vezi definitia »

DECAGONÁL, -Ă adj. În formă de decagon. [Cf. fr. décagonal]. Vezi definitia »