Definita cuvantului chită
chítă, chíte, s.f. (pop.) mănunchi a) mănunchi de flori, buchet, struț. b) mănunchi, jurubiță, mănușă de fuioare. c) mănunchi de grâu. d) mănunchi, mănușă de frunze de tutun. e) mănunchi sau ciucure de cireșe. 2. stol de păsări. 3. numele unui joc de copii și al unui dans țărănesc. 4. (reg., înv.) grijă, dorință imperioasă. 5. moment oportun, decisiv; noroc. 6. (reg., înv.) gând rău, pică, ciudă, necaz.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu chită
CANTÓRĂ, cantore, s. f. (Înv. și reg.) Birou, cancelarie. – Din rus. kontora. Vezi definitia »
ALÓNJĂ s. f. 1. piesă pentru prelungirea unor obiecte. 2. lungime a brațului unui sportiv (la box, lupte, scrimă) în raport cu aceea a adversarului. 3. text care completează conținutul unui document, al unui manuscris, anexându-se la acesta; act adițional. (< fr. allonge) Vezi definitia »
RETROMORFÓZĂ s. f. (biol.) morfoză în cursul căreia apar fenomene de degenerare. (< fr. rétromorphose) Vezi definitia »
GEMÚLĂ s.f. 1. (Biol.) Parte componentă a embrionului la plante, alcătuită dintr-un buchet de frunzișoare învelite într-o teacă protectoare; muguraș. ♦ Formație rotundă prin care spongierii se înmulțesc asexuat. 2. (Genet.) Particulă celulară ipotetică, în care, după Darwin, se concentrează proprietățile viitorului organism. [< fr. gemmule, cf. lat. gemmula]. Vezi definitia »
GHERÉTĂ s.f. 1. Adăpost mic (construit de obicei din lemn) al unei santinele sau al unui paznic. 2. Chioșc de alimente, de ziare etc. [< fr. guérite]. Vezi definitia »