Definita cuvantului conjunctiv
CONJUNCTÍV, -Ă adj. 1. Care unește, care leagă. ◊ Țesut conjunctiv = țesut protector care unește între ele organele sau țesuturile. 2. Mod conjunctiv (și s.n.) = mod personal al verbului care exprimă o acțiune realizabilă. [< lat. coniunctivus, cf. fr. conjonctif].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu conjunctiv
RECAPITULATÍV, -Ă adj. care recapitulează; pentru recapitulare; rezumativ. (< fr. récapitulatif) Vezi definitia »
EFECTÍV, -Ă I. adj. care are efect; real, adevărat. II. s. n. număr de indivizi care alcătuiesc o colectivitate. III. adv. adevărat, real, de fapt. (< fr. effectif, lat. effectivus) Vezi definitia »
REPREZENTATÍV, -Ă adj. 1. (Despre o adunare) Ai cărei membri aleși reprezintă o colectivitate și acționează în numele ei. 2. Care reprezintă, ilustrează epoca, curentul etc. din care face parte; ilustrativ. ♦ s.f. Echipă care reprezintă o asociație sportivă, o țară etc. [Cf. fr. représentatif]. Vezi definitia »
PANSÍV, -Ă, pansivi, -e, adj. (Ir. sau glumeț) Medidativ, gânditor. – Din fr. pensif. Vezi definitia »
EVOLUTÍV, -Ă adj. Care evoluează treptat și neîntrerupt. [< fr. évolutif]. Vezi definitia »