RÁȘEL s.n. Mașină de tricotat, având două sisteme de ace cu limbă. ◊ Tricot rașel = tricot din urzeală cu legături caracteristice obținut la această mașină. [< germ. Raschel(maschine)]. Vezi definitia »

vărgățél (pop.) adj. m., pl. vărgățéi; f. vărgățéa, pl. vărgățéle Vezi definitia »

ACÉL¹, ACEÁ, acei, acele, adj. dem. (antepus) (Arată că ființa, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe, în spațiu sau timp, de vorbitor) Acel om. Acea casă. [Gen.-dat. sg.: acelui, acelei, gen.-dat. pl.: acelor] – Lat. *ecce-illu, ecce-illa. Vezi definitia »

FIRICÉL, firicele, s. n. Diminutiv al lui fir; firișor, firuț. – Fir + suf. -icel. Vezi definitia »

sel, séluri, s.n. (reg.) 1. torent. 2. șanț prin care se scurge apa unui șuvoi. Vezi definitia »