SUBSTITUÍ, substítui, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) situa în locul altuia; a (se) înlocui. ♦ (Jur.) A comite infracțiunea de substituire de persoană. [Prez. ind. și; substituiesc. – Var.: (înv.) substituá vb. I] – Din fr. substituer, lat. substituere. Vezi definitia »

văstui, văstuiesc v. t. (intl.) a bate (pe cineva) cu pumnul. Vezi definitia »

a sosi la spartul târgului expr. a sosi undeva prea târziu, după încheierea evenimentului care interesa. Vezi definitia »

TÂRGUÍ, târguiesc, vb. IV. 1. Tranz. A face cumpărături; a cumpăra. 2. Refl. recipr. A se tocmi (1); p. ext. a discuta în contradictoriu, a nu ajunge la o înțelegere. [Prez. ind. și: tấrgui] – Din sl. trŭgovati. Vezi definitia »

SPRĂHUÍ, sprăhuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mișca un obiect încoace și încolo; a scutura ceva (făcând să cadă praf). Vezi definitia »