sălăcáș, sălăcáși, s.m. (înv.) țăran clăcaș, care își avea sălașul pe moșia unei mânăstiri. Vezi definitia »

BORȘ, com. în jud. Bihor; 3.632 loc. (1991 ). Expl. de balast și petrol. Uzină de alumină. Punct de frontieră rutier, cu Ungaria. Vezi definitia »

GRINDÍȘ, grindișuri, s. n. Costișă. – Din grind + suf. -iș. Vezi definitia »

BORFÁȘ, borfași, s. m. Hoț de rufe, de haine, de lucruri mărunte; găinar, bojogar. – Boarfă + suf. -aș. Vezi definitia »

caragróș (-și), s. m. – Veche monedă turcească, ce a circulat în sec. XVIII și XIX. Valora 3 piaștri și 13 parale în 1800. Tc. kara guruș (Șeineanu, II, 89), cf. ngr. ϰαραγρόσι, mag. karagros. Vezi definitia »