smidí, pers. 3 sg. smidéște, vb. IV (înv.) 1. a fulgera; a sclipi. 2. (despre obiecte sau corpuri cerești) a străluci. Vezi definitia »

cordí (-désc, -ít), vb. – A avea contact carnal, a copula. Țig. kur-, part. kurdo „futuere” (Graur 142; Juilland 163); probabil apropiat de coardă prin etimologie populară. – Der. coardă, s. f. (prostituată); cordeală, s. f. (copulație). Sînt cuvinte de argou. Vezi definitia »

răgădí, răgădésc, vb. IV (reg.; despre cai) a se speria și a o lua razna. Vezi definitia »

grojdi, grojdesc v. t. (deț.) a mânca. Vezi definitia »

șindi, șindesc v. t. (intl.) a tăia, a spinteca. Vezi definitia »