Definita cuvantului consoană
CONSOÁNĂ s.f. Sunet format în special din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea sau strâmtarea acestuia; consonantă; semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet. [< lat. consona, cf. fr. consonne].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu consoană
PRÍSLIȚĂ, prislițe, s. f. (Reg.) Furcă de tors, crestată sau scobită. [Var.: prấsliță s. f.] – Sb., bg. preslica. Vezi definitia »
BALÍZĂ s.f. Semnal, geamandură care arată locurile primejdioase pentru navigație. ♦ Reper, indicator al poziției unui punct topografic. ♦ Indicator, semnal care arată prezența unui obstacol, a unui accident de teren etc. [< fr. balise]. Vezi definitia »
prépeliță (prépelițe), s. f. – Pitpalac (Coturnix communis). Mr. perpeliță. Bg. prĕpelica, sb., cr. prepelica (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 289; Conev 55), din sl. plĕpelica. – Der. prepelicar, s. m. (cîine de vînătoare). Vezi definitia »
picăturícă, picăturéle, s.f. 1. (pop.) picătură mică. 2. (înv.) pată roșie de vărsat. Vezi definitia »
FITOTOXÍNĂ s.f. Toxină vegetală. [< germ. Phytotoxin]. Vezi definitia »