VOLÁNT, -Ă adj. (Rar) Care poate zbura; care se poate menține în aer. ♦ (Spec.) Care se poate mișca, deplasa după voie; mobil, desprins. ◊ Foaie volantă = foaie de hârtie scrisă sau tipărită care se difuzează ca manifest; bibliotecă volantă = fond de cărți aparținând unei biblioteci publice și împrumutat temporar unei instituții, unei unități etc. [< fr. volant < voler – a zbura]. Vezi definitia »

A DEVENI IMPOTENT a-i cădea greutatea, a-i rugini (cuiva) armătura, a-i seca creanga / sămânța, a-și sui sculele-n pod, a nu-i (mai) trage pompa. Vezi definitia »

MIGRÁNT, -Ă adj., s. m. f. (om, animal) care migrează. (< fr. migrant) Vezi definitia »

HETERODÓNT, -Ă adj. (Despre unele animale) Care are dinții diferențiați (în incisivi, canini, premolari și molari). // s.n.pl. Ordin de lamelibranhiate cu dinți diferențiați; (la sg.) animal din acest ordin. [Var. eterodont, -ă adj. / < germ. hétérodont, cf. gr. heteros – altul, odous – dinte]. Vezi definitia »

FULMINÁNT, -Ă, fulminanți, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. ♦ Fig. Amenințător; violent; ațâțător, provocator. – Din fr. fulminant. Vezi definitia »