OREÁDĂ, oreade, s. f. Nimfă din mitologia greco-romană, care locuia prin munți și prin peșteri. [Pr.: -re-a-] – Din fr. oréade. Vezi definitia »

COLECTÍVĂ, colective, s.f. – V. colectiv (III) [DEX'98] Vezi definitia »

GHÉTRĂ s. f. învelitoare de postav peste ghete sau pantofi, la bărbați. (< fr. guêtre) Vezi definitia »

STROFANTÍNĂ s. f. Substanță toxică extrasă din semințele de strofant, întrebuințată în medicină ca tonic cardiac. – Din fr. strophantine. Vezi definitia »

ATMOSFÉRĂ, (II) atmosfere, s. f. I. 1. Înveliș gazos care înconjură pământul; aerul pe care îl respiră cineva. ♦ Fig. Mediul social înconjurător; ambianță. 2. Fig. Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. ◊ Expr. A face atmosferă = a crea o anumită stare de spirit în legătură cu o persoană, cu un scop urmărit etc. II. Unitate de măsură a presiunii gazelor. – Fr. atmosphère (< gr.). Vezi definitia »