CONFUZIONÍSM, confuzionisme, s. n. (Rar) Tendință de a crea confuzie, dezorientare. [Pr.: -zi-o] – Din fr. confusionnisme. Vezi definitia »

ERMETÍSM s. n. 1. caracterul a ceea ce este ermetic (2). 2. direcție estetică (după primul război mondial) care cultiva deliberat (în poezie) un limbaj excesiv intelectualizat, cifrat, adesea ininteligibil. 3. ansamblul doctrinelor ezoterice ale alchimiștilor. (< fr. hermétisme) Vezi definitia »

OLIMPIANÍSM s. n. (Livr.) Caracter olimpian, atitudine olimpiană. [Pr.: -pi-a-] – Olimpian + suf. -ism. Vezi definitia »

ȚARÍSM s. n. Formă de guvernământ monarhică în care puterea supremă aparținea țarului; regimul țarist. – Din fr. tsarisme. Vezi definitia »

SECTARÍSM s. n. spirit, atitudine sectară; îngustime de vederi proprie celor care se mărginesc la interesele lor mărunte. (< fr. sectarisme) Vezi definitia »