GHILOTÍNĂ, ghilotine, s. f. 1. Instrument de execuție a celor condamnați la moarte prin decapitare. ♦ Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuțită, care servește la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie etc. – Din fr. guillotine. Vezi definitia »

FÓCĂ s.f. Mamifer amfibiu din mările polare, cu corpul alungit și cu picioarele în formă de lopeți. [< fr. phoque, it. foca, lat. phoca, gr. phoke]. Vezi definitia »

CATALÁZĂ s. f. enzimă care catalizează descompunerea peroxidului de hidrogen în apă și oxigen. (< fr. catalase) Vezi definitia »

RADICÉLĂ s.f. Ramificație secundară a rădăcinii principale a unei plante. [< fr. radicelle]. Vezi definitia »

HEMIELÍTRĂ s.f. (Zool.) Aripă la insecte jumătate chitinoasă și jumătate membranoasă. [Pron. -mi-e-. / < fr. hémiélytre]. Vezi definitia »