AUDIÉNT, -Ă, audienți, -te, s. m. și f. Persoană care asistă la cursurile unei școli (superioare), fără a fi înscrisă printre elevii sau studenții ordinari și fără a susține examene. [Pr.: a-u-di-ent] – Din lat. audiens, -ntis. Vezi definitia »

REESCÓNT, reesconturi, s. n. (Fin.) Faptul de a reesconta; scont prin care o bancă cumpără de la o altă bancă o cambie, o trată sau alt efect de comerț scontat anterior la acea bancă. – Din fr. réescompte. Vezi definitia »

PACIÉNT, -Ă I. s. m. f. bolnav în tratamentul unui medic. II. adj. răbdător, îngăduitor. (< fr. patient, germ. Patient, lat. patiens, it. paciente) Vezi definitia »

INDIVIDUALIZÁNT, -Ă, individualizanți, -te, adj. (Rar) Individualizator. [Pr.: -du-a-] – Individualiza + suf. -ant. Vezi definitia »

STRIDULÁNT, -Ă, stridulanți, -te, adj. (Despre insecte sau organe ale acestora) Care produce un zgomot ascuțit, strident. – Din fr. stridulant. Vezi definitia »