CORÚPE vb. tr., refl. 1. a (se) abate de la moralitate, corectitudine sau datorie. 2. a face să-și piardă, a-și pierde integritatea, puritatea etc.; a (se) strica, a (se) denatura. (< lat. corrumpere) Vezi definitia »

CRÚPE s.f. pl. Boabe de cereale prelucrate, întregi (orez șlefuit sau glasat, arpacaș de grâu și de orz), fragmentate (ovăz, orz, hrișcă, măcinate grosier, bulgur, cușcuș, griș, mălai, făină), laminate (fulgi de ovăz, de porumb) sau expandate (pufarin de orez, pufuleți, floricele de porumb). Vezi definitia »

pépe, pépi, s.f. (reg.) 1. insectă, gâză; gândac (licurici, molie, ploșniță etc.). 2. băligar. 3. (art.) ființă urâtă imaginară cu care sunt speriați copiii; cauă, urâciune, balaur, diavol. 4. specie de ciupercă parazită care produce mana viței de vie. Vezi definitia »

viéspe (-pi), s. f. – Insectă himenopteră, asemănătoare cu albina (Vespa vulgaris). – Mr. vaspe, megl. vaspi. Lat. vĕspa (Pușcariu 1883; REW 9272), cf. it., prov., cat. vespa, fr. guêpe, sp. avispa, port. bespa. Rezultatul normal este viaspă, de la al cărui pl. viespi s-a constituit un sing. cu e (Byck-Graur 16); viaspă se aude încă în Mold. – Der. viespar, s. n. (cuib de viespi; mulțime de viespi, furnicar, încurcătură), mr. viespar, cu suf. -ar (după Pușcariu 1876, de la un lat. vespārium); viespariță, s. f. (cuib de viespi); viespoi (var. viespăroi), s. m. (viespe; trîntor, Vespa crabro; varietate de viespe, Sirex gigas). Vezi definitia »

PRÍNCIPE s. m. 1. titlu dat împăratului în Imperiul Roman. 2. (pl.) nume dat soldaților veterani care formau a doua linie în formația de luptă a unei legiuni romane. 3. titlu purtat de conducătorul unui principat ori de către fiul sau alt descendent al unui monarh; prinț. (< it. principe, lat. princeps) Vezi definitia »