BRICHÉTĂ², brichete, s. f. 1. Produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare. 2. (În sintagma) Brichetă furajeră = furaj combinat, în stare presată, folosit pentru hrana cabalinelor, bovinelor și ovinelor. – Din fr. briquette. Vezi definitia »

MÚRĂ³, mure, s. f. Parâmă folosită pentru a trage spre proră colțurile inferioare ale velelor pătrate. – Din it. mura. Vezi definitia »

fábrică (făbrici), s. f. – Întreprindere industrială. – Mr. fabrică. Lat. fabrica, prin intermediul it. fabbrica (după Sanzewitsch 202, din rus. fábrika). – Der. (din fr.) fabrica, vb.; fabricant, s. m.; fabricat, s. n., din germ. Fabrikat; fabricați(un)e, s. f. Forma mr. derivă de asemenea din it., ca ngr. φάμπριϰα, bg., tc. fabrika. Vezi definitia »

borâtură, borâturi s. f. (peior.) țigan. Vezi definitia »

BOSELÚRĂ s. f. ansamblu de bose (2) pe suprafața unui organ. (< fr. bosselure) Vezi definitia »