dumă, dume s. f. (adol.) 1. citat sau poantă preluată de altcineva și prezentată drept originală. 2. glumă proastă. Vezi definitia »

pleáșă (-éșe), s. f. – Chelie, calviție. Sl. plĕsĭ (Miklosich, Lexicon, 578; Cihac, II, 262), cf. slov. plês, ceh. pleš. – Der. pleș, adj. (chel); pleșuv (var. pleșug, pleșiv), adj. (chel), cf. sl. plĕsivŭ, slov. plĕsiv; pleși (var. plesuvi), vb. (a pierde părul, a cheli); pleșuvie (var. pleșugie), s. f. (chelie). Cf. ALR, I, 12; circulă numai în V, NV și Mold. Vezi definitia »

PUPÍLĂ s.f. Deschizătură rotundă situată la mijlocul irisului, care permite pătrunderea luminii în ochi. [Cf. fr. pupille, lat. pupilla]. Vezi definitia »

CLÍNICĂ s.f. Spital (sau secție a unui spital) folosit la cercetări științifice sau pentru învățământul practic al studenților. ♦ (Rar) Instituție medicală unde un anumit medic specialist dă consultații sau tratează bolnavii. [Gen. -cii. / < fr. clinique, it. clinica]. Vezi definitia »

GÁIDĂ, gaide, s. f. 1. (Reg.) Cimpoi. 2. Numele unui dans popular cu acompaniament de cimpoi. 3. Fig. (La pl.) Picioare (prea lungi); gaibarace, gaibe. – Din bg., scr. gajda. Vezi definitia »