BEATITÚDINE s. f. (Livr.) Stare de fericire deplină. [Pr.: be-a-] – Din lat. beatitudo, -inis. Cf. fr. béatitude. Vezi definitia »

SUPERFETAȚIÚNE, superfetațiuni, s. f. (Înv.) Lucru care se adaugă în mod inutil altui lucru. [Pr.: -ți-u-] – Fr. superfétation. Vezi definitia »

IMIXTIÚNE, imixtiuni, s. f. Amestec nemotivat și nedorit în treburile altuia. [Pr.: -ti-u-] – Din fr. immixtion, lat. immixtio, -onis. Vezi definitia »

VIZIÚNE s. f. 1. percepție vizuală; imagine, reprezentare; (p. ext.) previziune; perspectivă. 2. mod specific de a înțelege și interpreta lucrurile sau fenomenele; opinie. 3. vedenie, halucinație. 4. (ret.) folosirea prezentului în locul unui timp trecut. (< fr. vision, lat. visio) Vezi definitia »

atitudine morala sau dispozitie sufleteasca a celui care actioneaza dezinteresat in favoarea altora Vezi definitia »