SCULPTÚRĂ s. f. 1. arta de a reprezenta plastic, tridimensional, formele naturii vii, diferite ornamente etc. ◊ fel de a sculpta caracteristic unei epoci sau unui sculptor. 2. operă artistică prin sculptură (1); ornament sculptat. (< fr. sculpture, lat. sculptura) Vezi definitia »

stârniță, stârnițe, s.f. (reg.) iarba-osului (plantă). Vezi definitia »

burtúcă (-ci), s. f. – Copcă, gaură în gheața unei ape. Cuvînt rar, pe care în ce ne privește nu îl cunoaștem. La Cihac, II, 486, este menționat ca un der. al mag. burduga „șuvoi de apă”. Înclinăm să vedem acest cuvînt ca un diminutiv de la bortă, „gaură” probabil scris greșit. Vezi definitia »

poiecioáră, poiecioáre, s.f. (reg.) grajd de vite mic; adăpost mic pentru pentru oi, capre și alte animale mici; cocină mică de porci. Vezi definitia »

ULTRACENTRIFÚGĂ s. f. centrifugă cu turație foarte mare, pentru sedimentarea particulelor coloidale. (după fr. ultracentrifugeuse) Vezi definitia »