Definita cuvantului contextură
CONTEXTÚRĂ s.f. Mod în care sunt îmbinate elementele unui tot; înlănțuire; legătură. [< fr. contexture].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contextură
CLĂTÍTĂ, clătite, s.f. – V. Vezi definitia »
NECROBIÓZĂ s.f. (Med.) Necroză care apare ca urmare a unor leziuni distrofice. [Pron. -bi-o-. / < fr. nécrobiose, cf. gr. nekros – mort, bios – viață]. Vezi definitia »
PERIADENÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesutului conjunctiv din jurul unui ganglion limfatic. [Cf. fr. periadénite]. Vezi definitia »
SFENOIDÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei sinusului sfenoidal. (< fr. sphénoïdite) Vezi definitia »
PÂNZĂTÚRĂ, pânzături, s. f. (Înv. și reg.) Pânză (I 1) sau bucată de pânză. ♦ (Reg.) Broboadă, basma; năframă. ♦ (Înv. și reg.) Față de masă. – Pânză + suf. -tură. Vezi definitia »