Definita cuvantului continuu
CONTÍNUU, -UĂ adj. Neîntrerupt, neîncetat. ◊ (Fiz.) Curent continuu = curent electric care are un singur sens; (mat.) funcție continuă = funcție care, la o variație mică a variabilelor sale, prezintă o variație foarte mică. ♦ (Lingv.) Constrictiv. [Pron. -nu-u, pl. -ui, -ue. / cf. fr. continu, it. continue, lat. continuus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu continuu
EXSÁNGUU, -UĂ adj. (Despre țesuturi) Lipsit de sânge; (despre obraji, față) palid, cadaveric. [Pron. -gu-u, var. exanguu, -uă adj. / < fr. exsangue, cf. lat. exsanguis]. Vezi definitia »
DISCONTÍNUU, -UĂ, discontinui, -ue, adj. Care este lipsit de continuitate; intermitent. [Pr.: -nu-u] – Din fr. discontinu, lat. disconnuus. Vezi definitia »
UBÍCUU, -UĂ adj., adv. (care se află) în același timp în două sau mai multe locuri; (care este) peste tot. (< lat. ubique) Vezi definitia »
SUPERFLÚU, -ÚĂ adj. Care este de prisos, care depășește necesarul; inutil. [Pron. -flu-u. / cf. fr. superflu, lat. superfluus]. Vezi definitia »
AMBÍGUU, -UĂ, ambigui, -ue, adj. (Livr.; despre cuvinte, enunțuri etc.) Echivoc, neclar. – Din lat. ambiguus. Vezi definitia »