Definita cuvantului contract
CONTRÁCT s.n. 1. Convenție (scrisă) prin care două sau mai multe părți se obligă reciproc la ceva. ◊ Contract de muncă = înțelegere potrivit căreia cineva se obligă să presteze o anumită muncă în schimbul unei retribuții; contract colectiv (de muncă) = convenție scrisă încheiată de o instituție sau de o întreprindere cu muncitorii și funcționarii repectivi, reprezentați prin comitetul sindicatului. 2. Contract social = teorie idealistă potrivit căreia statul ar fi apărut ca urmare a unei convenții prin care oamenii renunțau de bunăvoie la drepturile lor „naturale” în folosul unui organ suprem, care se obliga să le apere viața, securitatea și proprietatea. [Pl. -te, -turi. / < lat. contractus, cf. fr. contrat].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contract
MANOCONTÁCT, manocontacte, s. n. (Auto) Dispozitiv electromecanic de control montat într-un circuit hidraulic, care închide sau deschide un circuit electric atunci când presiunea monitorizată este prea mică sau suficient de mare. La presiune normală de funcționare, manocontactul deschide circuitul electric, iar la presiune scăzută, închide circuitul pe care îl controlează, semnalând astfel, la bord, optic sau acustic, o posibilă avarie. Sinonim cu senzor de presiune, traductor de presiune sau conector manometric. – Din fr. manocontact. Vezi definitia »
ANTEPROIÉCT, anteproiecte, s. n. Proiect în primă redactare. – Din ante- + proiect (după fr. avant-projet). Vezi definitia »
INFÉCT, -Ă adj. 1. Viciat, puturos; stricat; rău, urât. 2. Respingător, dezgustător, neîngrijit; rău, de proastă calitate. 3. Josnic, murdar, oribil. [< fr. infect, cf. lat. infectus].]. Vezi definitia »
perféct (perféctă), adj. – Desăvîrșit, fără defecte. Lat. perfectus (sec. XIX). – Der. (din fr.) perfecțiu(un)e, s. f.; perfecționa, vb.; perfectibil, adj.; imperfect, adj.; imperfecțiune, s. f. Vezi definitia »
PACT s.n. 1. Tratat, acord, convenție între mai multe state suverane, prin care se stabilesc anumite drepturi și obligații reciproce. 2. Învoială, înțelegere. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. pacte, lat. pactum, germ. Pakt]. Vezi definitia »