CRIPTOCOMUNÍSM s. n. politică ocultă a unui partid comunist. (< fr. cryptocommunisme) Vezi definitia »

BRUITÍSM s. n. curent care preconiza utilizarea zgomotelor ca element determinant, eliminând sau limitând sunetul muzical. (< fr. bruitisme) Vezi definitia »

MONÍSM s.n. (op. dualism) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur]. Vezi definitia »

REIONÍSM s. n. Mișcare în artele plastice din Rusia, la începutul sec. XX care își propunea să sugereze în pictură a patra dimensiune, să dea impresia că opera ar fi atemporală și aspațială. – Din fr. rayonnisme. Vezi definitia »

PIETÍSM s. n. Doctrină ascetică a unei secte protestante, care promovează respectarea cu rigurozitate a practicilor religioase, pietatea și misticismul extrem; p. ext. atitudine, comportare a adepților acestei doctrine. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piétisme. Vezi definitia »