Definita cuvantului original
ORIGINÁL, -Ă, originali, -e, adj. 1. (Despre acte, documente, opere artistice și literare, fotografii etc.; adesea substantivat, n.) Care constituie întâiul exemplar, care a servit sau poate servi drept bază pentru copii, reproduceri sau multiplicări; care a fost produs pentru prima oară într-o anumită formă. ◊ Loc. adj. și adv. În original = în forma primară, necopiat; în limba în care a fost scris, netradus. ♦ Care are, prin autenticitate, o valoare reală, de necontestat. 2. (Despre idei, teorii, opere etc.) Care este propriu unei persoane sau unui autor; neimitat după altcineva; personal, nou, inedit. ♦ (Despre artiști, scriitori, oameni de știință) Care creează ceva nou, personal, fără a folosi un model făcut de altul. ♦ (Substantivat, n.) Ființă sau obiect care servește ca model pentru o operă de artă. 3. (Adesea substantivat) Care iese din comun, neobișnuit, ciudat, bizar; excentric, extravagant. – Din lat. originalis, fr. original.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu original
HÁNDBAL s.n. Joc sportiv între două echipe de câte unsprezece sau șapte jucători, în care se aruncă mingea cu mâna și se caută a o introduce în poarta echipei adverse. [Pron. și hénd-bol. / < engl. hand-ball, cf. hand – mână, ball – minge]. Vezi definitia »
TRIENÁL, -Ă I. adj. care durează trei ani. ◊ care are loc din trei în trei ani; care are nevoie de trei ani pentru a se dezvolta complet. II. s. f. 1. festival, expoziție care se organizează o dată la trei ani. 2. convenție semnată de trei state; trilaterală. (< fr. triennal/e/) Vezi definitia »
JURISPRUDENȚIÁL, -Ă, jurisprudențiali, -e, adj. (Livr.) Care aparține jurisprudenței, de jurisprudență. [Pr.: -ți-al] – Din fr. jurisprudentiel. Vezi definitia »
TETRASEPÁL, -Ă adj. (despre flori) cu patru sepale. (< fr. tétrasépale) Vezi definitia »
BRAHISINCLINÁL s. n. sinclinal scurt, cu axul ridicat la ambele capete. (< fr. brachysynclinal) Vezi definitia »