REGÁLĂ s. f. vechi instrument muzical de suflat cu claviatură, un fel de orgă portativă. ◊ unul dintre registrele orgii. (< it. regale. fr. régale) Vezi definitia »

a-și pune trei ași în poartă expr. (înv. – d. ghicitoare) a avea firmă de ghicitoare în cărți. Vezi definitia »

pațaílă s.m. sg. (reg.) persoană bâlbâită, gângavă; pațareagă. Vezi definitia »

CLĂMPĂNEÁLĂ, clămpăneli, s. f. Clămpănit. – Clămpăni + suf. - eală. Vezi definitia »

TÉRNĂ s.f. (Liv.) Complex compus din trei elemente. ◊ (Mat.) Ternă de referință = ansamblu de trei axe, cu origine comună, capabile a individualiza matematic punctele spațiale. [< fr. terne]. Vezi definitia »