míză (míze), s. f. – Suma depusă de jucător. Fr. mise, cf. ngr. μίζα. – Der. miza, vb. (a ponta), din fr. miser. Vezi definitia »

scóică (-ci), s. f. – 1. Specie de moluște, cochilie. – 2. Os mort, tumoare pe tendon. – 3. Ureche, pavilion al urechii. – 4. Țintă cu cap de metal strălucitor, drept ornament. Sl. skolĭka (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 332; Conev 53), cf. bg., pol. skojka, sb., cr., slov. skoljka. Vezi definitia »

ciofleágă² s.f. sg. (reg.) om de nimic, târâie-brâu, pierde-vară, zgârâie-brânză. Vezi definitia »

STEAPSÍNĂ s. f. enzimă secretată de pancreas. (< germ. Steapsin) Vezi definitia »

șaiculíță, șaiculíțe, s.f. (înv. și pop.) ambarcație mică cu vâsle. Vezi definitia »