Definita cuvantului contrasubiect
CONTRASUBIÉCT s.n. (Muz.) Melodie care apare concomitent cu subiectul unei fugi sau al altor lucrări polifonice. [Pron. -biect, pl. -te. / după fr. contre-sujet].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contrasubiect
AFÉCT s. n. 1. reacție emoțională intensă și de scurtă durată. 2. denumire generică pentru stările sau reacțiile afective. 3. (med.) leziune. (< germ. Affekt, lat. affectus) Vezi definitia »
INTERDÍCT s. n. (în evul mediu) interzicere temporară de către papă sau un înalt prelat a slujbelor religioase, ca pedeapsă. (< germ. Interdikt, lat. interdictum) Vezi definitia »
-DÚCT2 elem. „care duce”. (< lat. ductus) Vezi definitia »
deféct (defécte), s. n. – Cusur, imperfecțiune. Lat. defectus (sec. XIX). – Der. defectuos, adj., din fr. défectueux; defectuozitate, s. f.; defectibil, adj., din fr. défectible; defectiv, adj., din fr. défectif. Vezi definitia »
COMPACT2 s. n. pudrieră. (<engl. compact) Vezi definitia »