Definita cuvantului contratemă
CONTRATÉMĂ s.f. (Muz.) Melodie care se aude concomitent cu subiectul în timpul expunerii lui într-o lucrare polifonică; contrapunct (1). [Pl. -me. / cf. fr. contre-thème].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu contratemă
strámă (-me), s. f. – Destrămătură. Lat. trama, prin intermediul unui der. extramāre (Tiktin), cf. logud. istramare „a destrăma”; stramă ar fi deci un deverbal de la a *străma, cf. destrăma. – Der. strămătură, s. f. (destrămătură; lînă vopsită). Vezi definitia »
LÁRVĂ, larve, s. f. Stadiu în dezvoltarea individuală a unor animale la ieșirea din ou, deosebit prin formă și mod de viață de stadiul adult. – Din fr. larve. Vezi definitia »
críncă, crínci, s.f. (reg.) coș lungăreț din scoarță de tei cu care se cară porumbul din holdă la căruță sau cu care se leagănă copiii. Vezi definitia »
GUVERNÁNTĂ s.f. Persoană angajată pentru supravegherea și educarea unui copil. [< fr. gouvernante]. Vezi definitia »
UNIUNE CONSENSUALĂ s.f. „o formă nelegitimă de căsătorie care antrenează o serie de consecințe negative pentru cei în cauza și pentru societate” – M. Voinea – Sociologia Familiei, 1993 Vezi definitia »