URMĂRÍT, -Ă, urmăriți, -te, s. m. și f. Persoană care este căutată de organele judiciare, polițienești etc. (pentru o infracțiune comisă). – V. urmări. Vezi definitia »

SEPIOLÍT s. n. rocă vulcanică sticloasă și poroasă care plutește pe apă, prin degajarea de gaze în timpul răcirii lavei; spumă-de-mare. (< fr. sépiolite, germ. Sepiolith) Vezi definitia »

NĂSĂDÍT s. n. (Pop.) Faptul de a năsădi. – V. năsădi. Vezi definitia »

RADIOTEODOLÍT s.n. Radiogoniometru care servește la reperarea în înălțime. [Cf. germ. Radiotheodolit]. Vezi definitia »

singurít, -ă, adj. (înv.) 1. (despre lucruri, locuri, arbori) răzleț, singuratic. 2. (în sintagmă) nume singurit = singular. Vezi definitia »