Definita cuvantului convorbire
CONVORBÍRE s.f. Acțiunea de a convorbi; discuție, conversație. ◊ Convorbire telefonică = discuție realizată prin intermediul telefonului. [< convorbi].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu convorbire
PLATINÁRE, platinări, s. f. Acțiunea de a platina și rezultatul ei. – V. platina. Vezi definitia »
DEPRECIÉRE s.f. Faptul de a (se) deprecia; devalorizare. [Pron. -ci-e-. / < deprecia]. Vezi definitia »
SUMÁRE, sumări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a suma și rezultatul ei. – V. suma. Vezi definitia »
MUTILÁRE, mutilări, s. f. Acțiunea de a mutila și rezultatul ei; schilodire; p. ext. sluțire, desfigurare. – V. mutila. Vezi definitia »
CARTIRUÍRE s.f. Încartiruire. [< cartirui]. Vezi definitia »