CATOLICÍSM s. n. confesiune creștină care recunoaște primatul și infailibilitatea papei de la Roma, iar în materie de credință, purcederea Sfântului Duh și de la Dumnezeu-fiul (filioque), existența purgatoriului etc. (< fr. catholicisme) Vezi definitia »

OFÍSM s. n. sectă, doctrină a ofiților². (< ofi/t/- + -ism) Vezi definitia »

HUSITÍSM s. n. mișcare religioasă și social-politică inițiată de Jan Hus la începutul sec. XV, îndreptată împotriva papalității și a feudalilor germani. (< fr. hussitisme) Vezi definitia »

CONCILIATORÍSM s.n. Atitudine, acțiune conciliatoare; împăciuitorism, oportunism. [Pron. -li-a-. / < it. conciliatorismo]. Vezi definitia »

regionalism basarabean, persoana care se ocupa cu actiunea de privatizare. Vezi definitia »