BIET, BIÁTĂ, bieți, -te, adj. 1. (Precedă nume de ființe) Vrednic de milă, de plâns. ♦ (Despre morți) Regretat, răposat. 2. Vrednic de dispreț; neînsemnat, mizerabil. – Comp. v. sl. bĕdinŭ. Vezi definitia »

LAZARÉT, lazarete, s. n. (Rar) Spital izolat pentru persoane presupuse a fi contaminate de o boală contagioasă. ♦ Infirmerie. [Pl. și: lazareturi. = Var.: lăzărét s. n.] – Din fr. lazaret. Vezi definitia »

omenét s.m. (înv. și reg.) mulțime mare de oameni, lume, popor. Vezi definitia »

BENCHÉT, benchete, s. n. (Pop.) Petrecere mare, chef, zaiafet. [Pl. și bencheturi] – Din ucr. benket. Vezi definitia »

MANGÉT, mangeturi, s. n. (Înv.) Garnitură la rochie, alcătuită din volane, dantele etc.; p. restr. volan (la rochie). – Cf. manșetă. Vezi definitia »