Definita cuvantului corectură
CORECTÚRĂ s.f. 1. Îndreptare a greșelilor care se ivesc în cursul imprimării unui text. 2. Foaie de probă, tipărită provizoriu, pe care se înseamnă greșelile de tipar care trebuie îndreptate în tipografie. [Cf. germ. Korrektur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu corectură
INERÉNȚĂ s. f. 1. calitatea, starea a ceea ce este inerent. 2. caracteristică a unei relații de reciprocitate între două categorii sintactice presupuse în cadrul aceleiași unități. (< fr. inhérence) Vezi definitia »
pișótcă, pișótci, s.f. (pop.) persoană care urinează des (în pat); pișolcea. Vezi definitia »
descurcăreală, descurcăreli s. f. (deț.) obținerea unui avantaj material prin procurarea unor lucruri interzise în penitenciar Vezi definitia »
roánță s.f. sg. (reg.) ciudă, mânie. Vezi definitia »
OZÉNĂ, ozene, s. f. Inflamație cronică a mucoasei nazale, care duce la atrofia acesteia și la dispariția simțului mirosului. – Din fr. ozène. Vezi definitia »