Definita cuvantului corigent
CORIGÉNT, -Ă adj., s.m. și f. (Elev) care nu a obținut notă de trecere la unele materii, la care urmează să dea un nou examen pentru a putea promova. [Var. corijent, -ă adj., s.m.f. / < lat. corrigens].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu corigent
EVIDÉNT, -Ă, evidenți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care este atât de clar încât nu mai trebuie dovedit; vădit, neîndoielnic. – Din fr. évident, lat. evidens, -ntis. Vezi definitia »
STIMULÉNT, -Ă, stimulénți, -te, s. m., adj. 3. S. m. (Med.) Stimulent (2). 4. Adj. Care stimulează, stimulator. ◊ Acțiune stimulentă. [folosit în corpul DEX] Vezi definitia »
COABITÁNT, -Ă, coabitanți, -te, adj., s. m. și f. (Jur.) (Persoană) care locuiește împreună cu alții în aceeași casă. [Pr.: co-a-] – Din fr. cohabitant. Vezi definitia »
GUVERNĂMÂNT s. n. 1. guvernare. ♦ formă de ~ = formă de conducere politică a unui stat. 2. (în unele țări) unitate teritorial-administrativă condusă de un guvernator. (< fr. gouvernement) Vezi definitia »
RADICÁNT, -Ă adj. (Despre tulpină) Care are capacitatea de a emite rădăcini; (despre plante) agățător prin rădăcini suplimentare. [< fr. radicant]. Vezi definitia »