CORNÍCUL s. n. semn onorific care se așeza pe casca anumitor soldați sau ofițeri romani. (< lat. corniculum) Vezi definitia »

STÍMUL s.n. Stimulent. // s.m. Factor care dă naștere unei reacții, unei conduite specifice a organismului. [Pl. -luri, (s.m.) -li. / < lat., fr. stimulus]. Vezi definitia »

CREPÚSCUL s.n. Lumină difuză care se răspândește înainte de răsăritul și după apusul Soarelui; (spec.) sfârșit de zi; înserare, amurg. ♦ (Fig.) Declin, sfârșit. [Cf. lat. crepusculum, fr. crépuscule]. Vezi definitia »

actul prin care femeia se fute cu barbatul Vezi definitia »

INFÚL s.n. Bandă sacră de lână albă care încununa fruntea preoților sau cu care se împodobeau victimele în vechea Romă. [< fr. infule, lat. infula]. Vezi definitia »