Definita cuvantului agura
agurá (-réz, -át), vb. – A prezice, a prevesti. Lat. a(u)gŭrāre (Densusianu, Rom., XXVIII, 61; Pușcariu 39; Candrea-Dens., 23; REW 784; DAR); cf. v. it. a(g)urare (lec. aúru, mil. ingürá, sard. aurá), prov. aurar, sp. agorar, port. agourar. Rar, Trans. de Vest. Mr. ugure, s. n. (profeție), a fost interpretat de Pascu, I, 178, ca der. de la lat. augurium, ceea ce poate fi adevărat numai dacă se are în vedere complicata cale de transmitere a cuv.: lat. augurium a dat în ngr. γουρί, de unde tc. ogur, care este etimonul cuv. mr., cf. ursuz.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu agura
lucratura, actiune ascunsa Vezi definitia »
CONCENTRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) strânge, a (se) aduna, a (se) acumula într-un singur loc, într-un anumit centru. 2. tr. A chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 3. refl. A-și aținti privirea, a-și încorda atenția într-un anumit punct, către ceva; a fi absorbit de ceva. 4. tr. A mări procentul unui component într-o soluție sau într-un amestec. 5. tr. A separa părțile cu minereuri utile din minereul brut. [< fr. concentrer, cf. it. concentrare]. Vezi definitia »
OBTURÁ vb. tr. a astupa (un orificiu, un canal, o conductă). (< fr. obturer, lat. obturare) Vezi definitia »
AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. – Fr. agglomérer (lat. lit. agglomerare). Vezi definitia »
GÉRBERA GHER-/ s. f. plantă erbacee din familia compozitelor, cu tija foarte scurtă, din regiunile calde din Asia și Africa. (< lat., fr. gerbera) Vezi definitia »