șoáldină, șoáldine, s.f. (reg.) 1. (mai ales în forma: șoldină) durere acută de șolduri; șoldarită, șoldorariță; sciatică, reumatism. 2. numele unor plante erbacee folosite în medicină; cu flori galbene-aurii dispuse în inflorescență; iarbă de șoaldină; șerpariță, serpință. Vezi definitia »

CLONCANEÁLĂ, cloncănéli, s. f. Strigăt caracteristic cloștilor, cotcodăceală. (cloncăni + suf. -eală) Vezi definitia »

PÓRTĂ, porte, adj. (Anat.; în sintagma) Venă portă = venă care colectează sângele încărcat cu substanțe nutritive de la organele digestive și îl transportă la ficat. – Din fr. porte. Vezi definitia »

DIAFRÁGMĂ s.f. 1. Mușchi care desparte toracele de abdomen. 2. Membrană care reproduce sunetele prin vibrațiile sale. ♦ Placă opacă cu un orificiu reglabil, care lasă să treacă numai o anumită cantitate de lumină în camera obscură a unui aparat fotografic; blendă. 3. Dispozitiv de închidere a unui recipient. [Var. diafragm s.n. / < fr. diaphragme – închidere]. Vezi definitia »

LEUCOCÍTĂ s.f. Element corpuscular al sângelui, cu funcție fagocitară de apărare a organismului; globulă albă. [Pron. le-u-, var. leucocit s.n. / < fr. leucocyte, cf. gr. leukos – alb, kytos – celulă]. Vezi definitia »