Definita cuvantului cloț
cloț1, clóțuri, s.n. (reg.) 1. trunchi de stejar tăiat în bucăți; bălvan, bulan, butuc, colchiș, coltiș, gros; boc, buștean. 2. cui de lemn sau de fier folosit la înnăditul tânjelilor. 3. zăvor.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu cloț
OLÚȚ, oluțe, s. n. Diminutiv al lui ol; ulcică. – Ol + suf. -uț. Vezi definitia »
strălúnț, strălúnți, s.m. (reg.) lăstun. Vezi definitia »
ZGHILȚ, zghílțuri, s. n. (Var.) Zbilț. (cf. zbilț) Vezi definitia »
RĂSFẮȚ, răsfățuri, s. n. 1. Faptul de a (se) răsfăța; mângâiere, alintare; (depr.) răzgâiere. 2. Desfătare, plăcere. 3. Huzur, belșug. – Din răsfăța (derivat regresiv). Vezi definitia »
sorocovắț (-véți), s. m. – (Mold., înv.) Monedă de plată de 20 de creițari. – Var. sorcovăț. Rus. sorokovecĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46). Vezi definitia »