MERITÁT, -Ă, meritați, -te, adj. Care îi revine cuiva în mod justificat, care i se cuvine. – V. merita. Vezi definitia »

a rămâne tripat expr. (tox.) a avea o fixație / o obsesie / o manie. Vezi definitia »

CARNABÁT s. n. Rasă de oi cu lâna semifină, de culoare roșcată-cafenie originară din Bulgaria, a cărei carne nu are mirosul caracteristic. – Din bg. karnabat. Vezi definitia »

CALIFAT (‹ fr.) s. n. 1. (În sec. 7-13 în Orientul Mijlociu, în Nordul Africii și în Spania) formă de stat feudal-teocratică, instituită în teritoriile stăpînite de arabi. 2. Demnitatea de calif (între 1517 și 1924, sultanii Imp. Otoman aveau și titlul de calif). 3. Durata guvernării unui calif. Vezi definitia »

barát (baráți), s. m. – Preot, sacerdot catolic. Mag. barát „călugăr”, din sl. bratŭ „frate” (Cihac, II, 479). – Der. bărăție, s. f. (biserică catolică; cuvînt înv., care astăzi se folosește mai ales ca nume pentru două cartiere, în București și în Cîmpulung). Vezi definitia »