CÂRȚAN, Gheorghe (Badea Cârțan) (1849-1911, n. Oprea, azi Cârțișoara, jud. Sibiu), țăran român. Răspânditor al cărții românești în satele transilvănene. Voluntar în războiul pentru independența României (1877-1878). A călătorit pe jos pînă la Roma pentru a vedea Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. Vezi definitia »

CRICOFARINGIÁN, -Ă adj., s. m. (mușchi) care leagă cartilajul cricoid de faringe. (< fr. cricopharyngien) Vezi definitia »

comán s. n. – Diavolul. Cuvînt rar, atestat o singură dată, în Mold. După DAR, de la numele cumanilor, popor turanic care a ocupat partea răsăriteană a României în sec. XI-XIII; însă această ipoteză este puțin probabilă. Este posibil să fie vorba de un der. cu suf. – man, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, hoțoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Vezi definitia »

GALICÁN, -Ă, galicani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține galicanismului, privitor la galicanism. 2. S. m. și f. Adept al galicanismului. – Din fr. gallican. Vezi definitia »

FRANCISCÁN, -Ă I. s. m. f. călugăr(iță) aparținând unui ordin catolic fondat de Francesco d’Assisi în 1209. II. adj. care aparține acestui ordin. (< fr. franciscain) Vezi definitia »