REZÍDIU s. n. v. reziduu. Vezi definitia »

CÓNGIU s.n. (Ist.) Unitate de măsură pentru lichide la romani, cu capacitatea de aproximativ trei litri. [Pron. -giu. / < lat. congius]. Vezi definitia »

fășíu s. m. – Soțul cumnatei. Cr. faša (Bogrea, Dacor., III, 730). Totuși, DAR preferă să plece de la fașe însă este puțin probabil (acest grad de înrudire ar fi imaginat în cruciș, ca fața scutecelor; în acest caz ideea de bază ar fi cea de „încrucișat”, nu cea de „scutec”). Vezi definitia »

SALÁRIU, salarii, s. n. Sumă de bani pe care o primește o persoană pentru munca depusă într-o perioadă de timp (săptămână, lună); leafă². [Var.: (pop.) salár s. n.] – Din fr. salaire, lat. salarium. Vezi definitia »

BĂGACIU, com. în jud. Mureș; 2.378 loc. (1991). Expl. de gaze naturale (satul Delenii). Biserică fortificată (sec. 14-15). Vezi definitia »