ADJUTÁNT, adjutanți, s. m. 1. Ofițer atașat unui comandant sau unui șef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuții similare unui secretar; ofițer care face parte dintr-un stat-major; aghiotant. 2. (Ieșit din uz) Grad pentru personalul aviatic corespunzător plutonierului; persoană având acest grad ♦ Cel mai mare grad de subofițer; persoană având acest grad. – Din fr. adjudant. Vezi definitia »

cuvant cu inalta conotatie religioasa, reprezentand oda pentru marele zeu al invincibilitatii! Vezi definitia »

CAPITULÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care capitulează ușor în fața adversarului; (fig.) cel care părăsește ușor o poziție; capitulard. [< fr. capitulant]. Vezi definitia »

AVERTISMÉNT s. n. 1. înștiințare prealabilă, prevenire. 2. sancțiune administrativă, mustrare din partea unui organ superior pentru o abatere disciplinară. 2. (sport) măsură prin care arbitrul avertizează pe un jucător asupra intervențiilor sale nereglementare. (< fr. avertissement) Vezi definitia »

REVIVISCÉNT, -Ă adj. Care poate reînvia. [< fr. reviviscent]. Vezi definitia »