VĂCĂRÍ, văcăresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duce la păscut și a păzi vacile. – Din văcar. Vezi definitia »

oțerí (oțerésc, oțerít), vb. refl. – 1. A strica gustul unei mîncări, a irita, a strepezi dinții. 2. A se dezgusta, a se încrunta. – 3. A se supăra, a se bosumfla. – Var. oțărî, oțări. Origine îndoielnică. Trebuie să aibă legătură cu sb. ceriti se „a rîde sarcastic” (Scriban), bg. očervam „a-și arăta colții” (Candrea), bg. cerjă se „a lua un medicament”, rus. ščeriti (Rosetti, Studii ling., 28); dar baza comună a acestor cuvinte nu este clară. Oricum, nu e posibilă der. din sl. ostriti „a ascuți” (Cihac, II, 235), nici din lat. obterrere (Capidan, Dacor., III, 762). Der. oțerime, s. f. (Mold., dezgust); oțeros, adj. (Mold., înv., groaznic). Vezi definitia »

KÉRI s.m.pl. (Mit.) Spiritele morților la greci. [Sg. ker. / < germ. Keren]. Vezi definitia »

SCRIBURÍ, scriburésc, vb. IV. Refl. (Var.) A se zgribuli. (cf. zgribuli) Vezi definitia »

crug-cruguri s.n. (inv.) 1. Orbita a Lunii sau a unei planete. Expresie: crugul cerului (sau ceresc) = bolta cereasca. 2. Ciclu solar sau lunar. – Din rus., scr. krug Sursa este DEX'98, Ed. a II a !!! Vezi definitia »