BÁNCĂ³ s.f. Scaun lung, cu sau fără rezemătoare, pe care pot ședea deodată mai multe persoane. ♦ Scaun cu pupitru pe care stau elevii în clasă. [< fr. banc, cf. germ. Bank]. Vezi definitia »

CERCĂTÚRĂ, cercături, s. f. (Înv.) Control exercitat de stăpânire asupra strângerii birurilor prin concesionari. – Cerca + suf. -ătură. Vezi definitia »

PALMÚRĂ s. f. pieliță care unește degetele unor vertebrate acvatice. (< fr. palmure) Vezi definitia »

-STÍGMĂ² elem. stigmati-. Vezi definitia »

sbáncă (-ắnci), s. f. – (Mold.) Ventuză. – Var. zbancă. Pol., rus. banka „vas” și „ventuză” (Tiktin), cf. rut. zbanočok, de unde sbancioc, s. n. (Bucov., cană). Este dubletul lui sbanț, s. n. (ventuză), din pl. sl. al aceluiași cuvînt, banci. Vezi definitia »